Bună tuturor!
Astăzi vă voi prezenta a doua mea recenzie din cadrul campaniei vALLuntar, cea de-a doua ediție.
Cartea aleasă de mine este romanul istoric ”Regina mătăsurilor” scrisă de jurnalista britanică Vanora Bennett, care s-a remarcat în calitate de corespondent de presă relatând din mijlocul unor zone fierbinți, măcinate de conflicte religioase, politice și militare, precum: Cambodgia, Angola sau Cecenia.
Cărțile sale s-au născut din fascinația pentru istorie și din experiența acumulată pe parcursul anilor de corespondență străină.
”Regina mătăsurilor” este prin excelență un roman istoric, presărat cu o serie de evenimente, detalii și o intrigă deosebit de interesantă. Cei care gustă acest tip de lectură vor găsi această carte de-a dreptul savuroasă. Acțiunea romanului se întinde pe perioada anilor 1471 - 1484 în Anglia măcinată de luptele pentru tron și putere, sau cum este cunoscută această perioadă în istorie, ”Războiul celor două roze” (războiul purtat cu intermitență pentru tronul Angliei în perioada 1455 - 1485 între susținătorii Casei de Lancaster și ai Casei de York, denumirea aceasta avându-și originea în formele și culorile blazoanelor celor două case regale: Trandafirul Roșu de Lancaster și Trandafirul Alb de York).
Romanul este structurat în patru părți, cu un total de douăzeci și două de capitole.
Personajele acestei cărți sunt numeroase, complexe, bine schițate, însă din rândul acestora se evidențiază și eroina noastră, Isabel, o tânără mătăsară al cărei parcurs caracterial și profesional îl vedem zugrăvit în aceste pagini.
Prima parte a acestui roman, intitulată Mătase debutează în primăvara anului 1471, când tânăra Isabel Lambert, pe atunci în vârstă de doar paisprezece ani se roagă deznădăjduită într-o biserică pentru soarta ei ce stă a se contura una mizeră. Tatăl ei, John Lambert - unul dintre cei mai bogați negustori de mătăsuri din Londra, și destituit pe motive politice din funcția de consilier municipal al orașului (era susținătorul Casei de York și implicit, al lui Eduard care bătea cu armatele sale la porțile Londrei), decide să-și căsătorească fetele, pe Isabel și Jane (cu patru ani mai mare decât sora sa) cu partide pe care el le considera avantajoase și în urma cărora, spera să-și recâștige statutul de odinioară. În biserică, Isabel cunoaște un străin de care se simte extrem de apropiată și căruia îi explică, întocmai unui prieten vechi întreaga ei situație. Acesta, folosind termeni împrumutați din jocul de șah o sfătuiește și o învață cum să gândească în avans, să aibă opțiuni strategice și să accepte, până la urmă, această căsătorie. Viața Isabelei se va schimba totalmente în urma acestei întâlniri, ”străinul din biserică” rămânându-i mereu în suflet.
Pe parcursul acestei prime părți asistăm la căsătoria celor două surori cu soții găsiți de tatăl lor, la a cărei petrecere vine însuși regele Eduard, acesta reușise să câștige puterea la Londra, în semn de recunoștință pentru John Lambert și ajutorul acordat la preluarea puterii. Regele se îndrăgostește iremediabil de frumoasa soră a lui Isabel, Jane. Căsătoria s-a dovedit pentru Isabel un lucru mult mai bun decât se aștepta, ajungând să se îndrăgostească chiar de soțul său, Thomas Claver, fiul celei mai influente și mai bogate mătăsare din Londra, Alice Claver. Dar, bucuria căsătoriei nu a durat pentru Isabel. Aceasta rămâne văduvă la doar cincisprezece ani, Thomas murind în timpul unor revolte de restabilire a ordinii în Londra, după ce regele Eduard reușește să pună mâna pe putere. Asistăm acum la un proces de maturizare oarecum forțată al tinerei noastre eroine, care decide să rămână în casa soacrei ei, deși se putea întoarce la fel de bine în comoditatea și bogăția casei tatălui ei. Isabel decide acest lucru pentru a spăla rușinea soțului ei și a împiedica aflarea acestor lucruri, și anume, băiat fiind de bani gata, Thomas cheltuise fabuloasa lor zestre de nuntă, alegând să fie părtaș la tot felul de afaceri dubioase. Rămâne alături de soacra sa, Alice Claver, care nu o prea avea la suflet, ca o simplă ucenică, cu un contract extrem de sever de 10 ani în care va trebui să învețe tainele fabricării și comerializării mătăsurilor. Decizia ei îl determină pe orgoliosul John Lamber să o dezmoștenească și să lase toată averea lui, surorii ei, Jane.
Isabel muncește cu sârg zi și noapte în atelierele stăpânei sale, ajungând să fie foarte pricepută într-ale mătăsurilor, iar atitudinea soacrei ei începe să se schimbe. Așa ajunge să-și facă prieteni apropiați din cercurile bune ale societății, precum Anne și William Pratte - prietenii de nădejdie ai soacrei ei, Will Caxton și Goffredo D' Amico (care începe să-i facă curte) - partenerii străini de afaceri ai doamnei Claver. Între timp, Jane, prin frumusețea ei, ajuge ibovnica regelui și are parte de numeroase avantaje la Curte (ba chiar regele îi plătește un divorț costisitor la Roma, pentru a o scăpa de soțul ursuz pe care i-l găsise tatăl ei). Prin intermediul influenței căpătată de Jane, Isabel reușește să atragă atenția regelui asupra unui vis ce nutrea în inima soacrei ei, Alice Claver, dar și a cercului apropiat ei de prieteni, de ceva vreme: să deschidă la Londra propria lor țesătorie de mătase, dorind să înlăture supremația lombardeză de pe piață, din acea vreme și a obține astfel, mai multe avantaje pentru englezi. Visul lor începe să se contureze când regele, atras de idee și de curajul nebun al Isabelei de a-i expune problema, aprobă printr-un contract secret înființarea acestei țesătorii și îî acordă Isabelei o casă la Westminster, drept sediu al viitoarei afaceri. Mergând să-și vadă casa din Westminster, Isabel se întâlnește pe drum absolut întâmplător cu ”străinul din biserică”, cel care îi rămăsese în inimă și suflet. Între cei doi se naște o frumoasă și pasională poveste de dragoste. Acum află că îl cheamă Dickon și că este nimeni altul decât fratele mai mic al regelui, Richard - Ducele de Gloucester.
Partea a doua, intitulată ”Lovitură de palat” debutează în primăvara anului 1483 și ne-o înfățișează pe Isabel acum o adevărată regină a mătăsurilor, în vârstă de 26 de ani. Datorită experienței acumulate în tot acest timp, câștigă o putere și un respect nebănuite în piețele Londrei și nu numai. Acum toată lumea se bizuia pe ea. Datorită influenței surorii sale, Jane, devenită o femeie liberă, Isabel intră în grațiile prințesei Elisabeth, fiica cea mare a regelui Eduard al IV - lea și devine nu numai cea care îi face cele mai frumoase rochii, dar și o confidentă de încredere. Perioada domniei lui Eduard al IV - lea s-a dovedit o perioadă de liniște și prosperitate în țară (cu toate că regele era o persoană săracă și se împrumuta de la negustorii bogați din piețe, precum tatăl Isabelei), deși, membrii familei reginei Elisabeth Woodville încercau să agite apele.
Isabel continuă să se vadă în secret cu Dickon, pe care îl iubește din ce în ce mai mult cu întreaga sa ființă. Totul se schimbă însă atunci când, pe neașteptate moare regele Eduard și lupta pentru putere reîncepe.
Partea a treia, intitulată ”Șah” surprinde jocurile sângeroase de culise pe care Dickon, Ducele de Gloucester le întreprinde pentru a pune mâna pe tronul Angliei. Îi înlătură, rând pe rând, pe toți susținătorii fostului rege, recurge la șiretlicuri și îi răpește pe băieții acestuia pentru a nu putea avea acces la tron, ba mai mult, întinează memoria fratelui său, regele, acuzându-l că este bastard, ba chiar și copiii lui rezultați din mariajul cu Elisabeth Woodville sunt bastarzi (căsătoria dintre rege și regina de acum văduvă, nefiind valabilă în ochii lui Dumnezeu, regele fiind logodit la acea dată cu o altă femeie), deci nu au drept la coroană, o arestează pe Jane și o dă exemplu drept o femeie desfrânată, amanta regelui. Întâlnirile tainice dintre cei doi îndrăgostiți continuă, dar Isabel începe să se îndoiască tot mai mult de adevăratele intenții ale lui Dickon în privința preluării puterii, intenții pe care acesta le neagă cu vehemență.
Între timp, Casa Claver continuă să câștige foarte bine, văzându-se la un pas de împlinirea visului lor, acela de a înființa o țesătorie chiar la Londra. În sufletul Isabelei se dă o luptă strașnică, ascunzând prietenilor ei faptul că se vedea pe ascuns cu regele, rege care tocmai i-a întemnițat sora. Jane va fi ulterior eliberată și supusă oprobiului public, urmând ca apoi să fie interogată în fiecare zi de către avocatul regelui, Thomas Lynom, cu care ajunge în final să se căsătorească și să se stabilească în provincie.
Urmează o perioadă de relativă liniște în regat după ce Dickon devine rege, încoronat drept Richard al III - lea, iar Isabel parcă își mai recapătă încrederea în acesta. Moartea singurului moștenitor al regelui, declanșează din nou vâlvătaia luptei pentru putere, iar Henric Tudor al Bretaniei, ultimul vlăstar al Lancasterilor amenința liniștea aparentă a puterii. Dickon, cu a sa minte de strateg militar plănuiește să-și otrăvească soția, și așa distrusă de moartea copilului lor și să se căsătorească cu Elisabeth, nepoata sa, înfăptuind astfel o alianță strategică ce să-l împiedice pe Henric Tudor să mai vină la Londra cu armatele sale.
Ultima parte, intitulată ”Dragoste”, surprinde într-un tablou dulce-amărui drama prin care va trece Isabel. Aflând despre afacerea lor secretă, negustorii de mătase venețieni și lombarzi angajează niște huligani care dau foc casei Isabelei din Westminster, incendiu în care își pierd viața douăzeci și două de persoane, printre care și prietenii ei cei mai apropiați, soacra Alice Claver, Anne și William Pratte. Isabel află despre o potențială căsătorie dintre Dickon și prințesa Elisabeth, chiar de la prințesă, această părând încântată de o viitoare căsătorie. Moartea atâtor prieteni dragi, care i-au fost alături la nevoie îi sfâșie sufletul Isabelei și decide să pună punct relației cu Dickon, scârbită de toate intrigile pe care acesta le-a întreprins. Și-a dat seama, într-un final, că nu a fost decât o piesă pe tabla lui de șah, așa cum îi explicase atunci când s-au întâlnit prima oară. După o suferință lungă care o secătuiește de puteri, Isabel decide să vândă toate afacerile și să se retragă o perioadă la țară, la sora ei Jane care trăia fericită cu soțul ei, Thomas Lynom. Îi lasă în grijă lui Robert Lynom - fratele lui Thomas, vânzarea afacerilor ei. În timpul petrecut în provincie, Isabel află că în Londra se iscase o revoltă, iar regele fusese ucis, ba mai mult fusele expus oprobiului public și purtat pe un măgar complet dezbrăcat, acuzat fiind de otrăvirea soției sale. La tronul Angliei urma să vină Henric Tudor. Întoarsă la Londra, Isabel află de la prințesa Elisabeth că ea de fapt nu intenționa să se căsătorească cu unchiul său, fiind logodită în secret cu Henric Tudor. Destinul Isabelei era de acum hotărât, avea să se căsătorească cu Robert și să se stabilească și ei în provincie, bucurându-se de averea adunată și întemeindu-și o familie. Însă, după întrevederea cu prințesa, Isabel merge în vizită la un vechi prieten Will Caxton, devenit acum tipograf și află cu bucurie că Goffredo D' Amico, singurul dintre prietenii ei care supraviețuise incendiului s-a refăcut și îi e dor de negoțul cu mătăsuri. Isabel, gândindu-se cât de mult a greșit respingându-l pe Goffredo mai demult și alegând să-l iubească mistuitor pe Dickon, dar și cuprinsă de febra mătăsurilor îi propune acestuia să reînceapă afacerile.
Finalul este unul deschis, dar e lezne de ghicit ce va face eroina noastră.
Am apreciat-o pe Isabel am râs, dar și plâns alături de ea. O tânără ambițioasă, plină de viziune, dedicație pentru munca sa, nu acceptă confortul familiei sale, preferă să înceapă totul de jos, ajungând să-și clădească un adevărat imperiu al mătăsii și să ajungă pe cele mai înalte culmi profesionale.
M-am întrebat deseori pe parcursul romanului cum putea să iubească cu atâta pasiune, cum putea să sacrifice totul pe altarul iubirii, fără să primească în schimb nici măcar o confirmare din partea lui. Întortocheate mai erau căile iubirii în acele vremuri!
Fiind o iubitoare a romanelor istorice, nu m-am lăsat copleșită de multitudinea de detalii cu care sunt descrise, spre exemplu și denumite firele de mătase, întregul proces al fabricării lor, istoriile Caselor de Lancaster și York, istoria fiecări personaj în parte.
Romanul este bine documentat și axat pe prezentarea cât mai fidelă a perioadei istorice evocate. Autoarea își zugrăvește personajele cu multă pasiune, dar cu o ușoară tentă dramatică, acțiunea fiind sinuoasă, ceea ce captează atenția cititorului. Lectura este una plăcută, mai stufosă, într-adevăr, implicând și o oarecare cunoaștere a unor date istorice. Nu vă lăsați descurajați de volumul mare de pagini (aproximativ 500 la număr), dați o șansă acestei cărți și veți descoperi o lume inedită!
Vă invit așadar la lectură și la comentarii!
Am fost plăcut impresionată de multitudinea de comentarii primite la recenzia precedentă. Vă mulțumesc din suflet și vă rog să mă susțineți și acum!
Această recenzie face parte din campania vALLuntar, ediția a doua, inițiată de Grupul Editorial ALL în parteneriat cu ROMSILVA.
Pentru fiecare 15 comentarii primite la recenzia acestei cărţi, ROMSILVA va dona un pomișor. Am ales împreună cu familia să plantăm chiar noi pomişorul în ograda frumoasă a bunicului, în Maramureş. Vă mulţumesc pentru susţinere!
Dacă o recenzie are mai mult de 15 comentarii, celelalte comentarii se vor cumula cu comentariile de la alte recenzii, de pe alte bloguri, şi la 20 de comentarii, o echipă a Grupului Editorial ALL va planta încă un copac într-un loc ales de ROMSILVA.
A voastră, Rally!
No comments :
Post a Comment